[RF - Sport] Ştucan, 8 lucruri mai puţin ştiute despre conflictul dintre FRF şi Steaua. Cum să faci un cantonament organizat de un om care n-are nicio

[Auras, veteran pe 1.6 2]

De aproape o lună, media de sport publică giga de informaţie despre tensiunile dintre FRF şi Steaua, produse de refuzul clubului de a-şi trimite jucătorii în turneul din Antalya al naţionalei. Anghel Iordănescu cere suspendarea steliştilor, Răzvan Burleanu e echivoc, iar oficialii de la Steaua susţin că turneul nu are nicio legătură cu echipa naţională şi, prin urmare, jucătorii nu sunt obligaţi să meargă în cantonamentul cerut de selecţioner. În mormanul de declaraţii şi de date, există, însă, 8 lucruri mai puţin cunoscute despre conflictul dintre FRF şi Steaua.

 

1. Regulamentul este clar: jucătorii suspendaţi

 

La articolul 69 din Regulamentul Disciplinar al FRF se scrie:

 

Jucătorul român care a fost convocat la stagiile de pregătire şi la jocurile unei echipe naţionale şi care nu se prezintă la data şi locul convocării va fi sancţionat cu suspendare de la 4 la 8 jocuri. În perioada cât durează convocarea, el nu are dreptul să joace la echipa sa de club, în caz contrar echipa sa fiind sancţionată cu pierderea jocurilor respective prin forfait

 

Conform rândurilor de mai sus, pentru refuzul de a venit în cantonamentul României din Antalya, jucătorii români Niţă, Toşca, Papp, Stanciu, Pintilii şi Adrian Popa trebuie suspendaţi între 4 şi 8 meciuri.

 

Dar.

 

Steaua susţine că acţiunea din Turcia, desfăşurată între 25 ianuarie şi 6 februarie, nu este una oficială a echipei naţionale, deci clubul nu e obligat să trimită fotbaliştii.

 

E o variantă de lucru, dar ea pică în faţa acceptului dat de preşedintele Stelei, Valeriu Argăseală, în şedinţa Comitetului Executiv al FRF ca acest turneu de pregătire a jucătorilor în vederea Euro 2016 să se desfăşoare.

 

Dacă Steaua considera turneul o şuşă, Argăseală avea obligaţia să spună „nu”  în şedinţa din 29 octombrie 2015.

 

Dacă regulamentul FRF nu este acordat cu cel FIFA, membrii Comitetului Executiv direct interesaţi, inclusiv Argăseală, aveau datoria să preseze pentru modificarea actualelor legi.

 

Câte iniţiative legislative în acest sens a avut preşedintele Stelei?

 

2. Regulamentul e la fel de clar: oficialii suspendaţi

 

La articolul 84 din acelaşi Regulament Disciplinar se scrie:

 

Fapta cluburilor de a nu permite jucătorilor români sau străini să se prezinte la convocările echipelor reprezentative pentru antrenamente şi jocuri, se sancţionează cu interzicerea oricărei activităţi legate de fotbal pentru persoanele vinovate pe o perioadă de la 3 la 6 luni.

 

Anul trecut, Steaua a avut nu 6, ci 7 jucători convocaţi de acelaşi Iordănescu pentru un turneu asemănător în Antalya. În 2015, Steaua le-a dat drumul la acţiunea lotului, considerat acum divizionar, lui Cojocaru, Papp, Popa, Prepeliţă, Bourceanu, Keşeru şi Rusescu.

Inconsecvenţa din atitudinea oficialilor de la Steaua e o bilă neagră în cazul unei eventuale apariţii în faţa Comisiei de Disciplină.  Dar pe cine ar trebui să suspende Federaţia între 3 şi 6 luni?

 

Pe Becali nu poate pentru că nu are funcţie oficială.

 

Pe Reghecampf nu vrea pentru că ar declanşa un val de ură al fanilor Stelei la adresa federaţiei.

 

Pe Argăseală ar putea. Dar Argăseală este membru în Comitetul Executiv, adică unul dintre ei.

 

 

3. Reghecampf joacă un rol pentru imagine

 

Întrebat pe 7 ianuarie 2016 despre cantonamentul naţionalei, Laurenţiu Reghecampf n-a negat, culmea, că acţiunea este una a „naţionalei”: 

 

"Să vină 'nea Puiu la Steaua şi mă duc eu la naţională să-i iau toţi jucătorii. Să vedem atunci cum e. Eu cred că este mai important pentru ei să joace patru luni la echipa de club decât trei meciuri la naţională. Nu mă interesează pe mine ce spune domnul Iordănescu”

 

Practic, antrenorul Stelei îşi apără jobul, aşa cum fac deseori Arsene Wenger sau alţi manageri un pic mai cunoscuţi. Şi aroganţa lui poate fi scuzată, mai ales că atitudinea dă bine la milioane de fani ai Stelei. 

 

Argumentul că acţiunea lui Iordănescu îi încurcă lui Reghecampf planurile de pregătire este, însă, un simplu pretext. La ultimul meci de acum 3 zile, cu Ujpest, antrenorul nici măcar nu s-a mai sinchisit să-şi printeze şi să-şi explice schemele de joc, aşa cum procedează orice antrenor serios în fotbalul modern. Dacă explicaţia pentru această scăpare e că jucătorii Stelei ştiu deja ce au de făcut, atunci e subminată însăşi decizia Stelei de a nu lăsa fotbaliştii să meargă la lot.

 

Problema lui Reghecampf în acest caz este că vrea să pară că are un rol mult mai important decât cel real. Refuzul de a trimite jucătorii la naţională nu-i aparţine lui, nici lui Valeriu Argăseală, simpli executanţi la clubul Steaua.

 

Refuzul este al lui George Becali, finanţatorul cu drept de viaţă şi de moarte asupra tuturor vieţuitoarelor din club.

 

 

4. Ura lui Becali faţă de Iordănescu

 

Esenţa refuzului Stelei de a lăsa jucătorii la lot poate fi găsită într-o problemă care nu priveşte echipa naţională. Nu are, de fapt, nicio o legătură cu fotbalul.

 

De mai bine de un deceniu, George Becali trăieşte cu teama că cineva îi va fura clubul Steaua. Este, probabil, o sechelă generată chiar de modul în care a preluat el clubul, la începutul anilor 2000. Vi-l aduceţi aminte pe Dumitru Dragomir urlând la OTV: „Fac un autodenunţ! L-am ajutat pe Becali să fure clubul Steaua!”.

 

Anii au trecut, iar Steaua a dus între timp o relaţie ambiguă cu Ministerul Apărării, de la care a preluat jucătorii, baza de pregătire şi stadionul. Cu timpul, amantlâcul s-a acrit, iar Steaua lui Becali şi-a pierdut identitatea.

Uitaţi-vă atunci pe tricouri şi căutaţi sigla care a făcut acest club recognoscibil în lume la o simplă privire.

 

Becali este convins că un grup ocult puternic vrea să-i ia clubul din farfurie, iar Helmut Duckadam nu se sfiieşte să o spună public: „Un om mai puternic decât preşedintele şi premierul vrea să îl distrugă pe Becali”.

 

Vizat este Gabriel Oprea, fostul viceprim-ministru, dar din complot mai face parte şi Anghel Iordănescu, actualul selecţionerul care în numeroase poze este surprins mergând la braţ cu Oprea.

 

Scandalul Steaua vs FRF este de fapt prelungirea fotbalistică a conflictului de culise dintre Becali şi Iordănescu. Nimeni nu va recunoaşte asta, însă, public.

 

 

5. Tăcerea politică a lui Burleanu

 

De ce tace Răzvan Burleanu, preşedintele care a anunţat un suflu nou în Federaţia Română de Fotbal după detronarea lui Mircea Sandu?

 

Căutaţi o poziţie clară a preşedintelui federaţiei legată de refuzul Stelei de a da jucători! Vă asigurăm că nu există.

 

Burleanu face un joc politic în acest conflict. În primul rând, preşedintele FRF se teme să declanşeze un război cu clubul Steaua, cu doar 6 luni înainte de Euro 2016. Şase milioane de fani reprezintă o masă de popularitate care nu are cum să fie neglijată de actualul şef al FRF, iar 6-7 jucători în lotul pentru turneul final nu sunt de neglijat.

 

Teoretic, Burleanu se apără în spatele variantei că Steaua poate da federaţia în judecată la TAS şi că ar putea câştiga din cauza faptului că datele de disputare ale meciurilor din Antalya nu erau prevăzute în calendarul FIFA.